Pe Edi l-am cunoscut acum aproximativ un an. Nu vorbea, nu interacționa, nu știa să se joace… Auzisem că este agresiv, însă doar când l-am observat manifestându-se pentru prima dată, am intrat cu adevarăt în defensivă. Deși știam la ce să mă aștept, m-am surprins fiind speriată. Însă ceva în interiorul meu m-a împiedicat să trec mai departe… am simțit totuși că pot juca un rol, unul mai important și mai măreț decât cel al călătorului care evita drumuri întunecoase și necunoscute. Și am decis să merg pe calea lui, intuitiv, fără a raționaliza, fără să mă gândesc vreo secunda la faptul că nu ar avea șanse.
Dezvoltare personală Evoluţie personală Relaţii interumane Sănătate
Povestea lui Edi, un copil special
februarie 19, 2014