Lumea e făcută ca să te bucuri de ea, nu ca să te temi!

Distribuie!

Nu pot să nu observ că avem tendinţa de a ne plânge des. De a fi nemulţumiţi şi nefericiţi.

Suntem nemulţumiţi de ţara în care trăim, de părinţii pe care-i avem, de prieteni, de partener şi chiar de noi înşine. Mai ales atunci când privim în curtea vecinului şi ne comparăm cu acesta. Deşi  este evident că vecinul trăieşte şi gândeşte într-un stil complet diferit de al nostru.

Visăm des să trăim într-o lume mai bună şi mult mai des ne dorim siguranţă. Dar în loc să trăim, ne ocupăm de fapt cu a ridica ziduri care să nu poată fi dărâmate, cu a ne izola în carapacea noastră şi cu a pune presiune pe relaţiile noastre, forţându-i pe cei din jur să ne ofere asigurări. Să ne promită că ne vor iubi toată viaţa, că ne vor proteja toată viaţa, că ne vor susţine, respecta şi că vor fi acolo întotdeauna. Ca şi cum s-ar fi născut ca să ni se dedice nouă. În realitate, singura siguranţă şi certitudine în viaţă este aceea că într-o zi ne vom stinge. Şi e nedrept, egoist şi nesănătos să le cerem celorlalţi să ne satisfacă nevoile când de fapt am putea-o face cel mai bine noi înşine.

Nu pot să nu observ cât de des ne facem griji şi cât de des stăm încruntaţi, convinşi fiind că a ne face griji ne va aduce mai aproape de rezolvarea problemei. Când de fapt, grijile ne încetinesc şi ne ţin blocaţi în problema de care ne dorim să scăpăm. N-am văzut om care să scape de probleme făcându-şi griji. Şi lucrez zilnic cu oameni.

Observ cât de mult ne temem.

Ne temem să ne desprindem de trecut, ne temem să renunţăm la ceea ce ştim şi să ne avântăm în necunoscut, ne temem pentru ce ar putea aduce cu ea fiecare mişcare diferită și fiecare nouă zi. Ne temem să trăim, deși acesta este rolul nostru pe pămant.

Deseori suntem critici, judecăm şi arătăm cu degetul. De multe ori trăim în trecut sau în viitor şi suntem prea tensionaţi pentru a trăi clipa, pentru a fi prezenţi şi pentru a savura ceea ce se întâmplă în acest moment. Suntem  prea tensionați pentru a mai și mulţumi pentru ceea ce avem şi pentru că, într-un fel sau altul, indiferent de greutăţi, am reuşit să supravieţuim până acum.

Prea rar ne declarăm mulţumiţi şi prea rar lăsăm fericirea să facă parte din noi. Tot atât de rar ne comparăm cu noi înşine pentru a ne măsura propriul progres, așa cum este sănătos de fapt.

Nu prea acceptăm să fim noi schimbarea pozitivă pe care ne dorim să o vedem în lume şi nu prea luăm iniţiativa de a face un pas spre binele nostru personal dar şi spre binele omenirii.

Zâmbim rar, pentru că foarte des ascultăm de gândurile de multe ori iraţionale, care şi-au făcut culcuş la noi în minte şi care ne ţin încruntaţi şi sclavii propriei noastre minţi.

Nu suntem prea buni la a fi toleranţi, acceptăm cu greu diferenţele şi vedem mai degrabă paiul din ochiul altuia decât paiul din propriul nostru ochi.

Prea rar trăim clipa, fără să regretăm trecutul şi fără să încetăm din a ne imagina viitorul creându-ne în minte aşteptări nerealiste.

Trăim cu iluzia libertăţii într-o lume în care ne refuzăm libertatea de fapt, devenind prizonierii propriilor noastre minţi, propriilor noastre ganduri, propriilor sentimente.

Suntem pe fugă, evităm să pierdem timpul fără să facem ceva, când de fapt ne evităm pe noi înşine. Pentru că în realitate nu există timp pierdut, există timp cu tine. Cine spune că nu-i place să piardă timpul, spune de fapt că nu-i place să stea cu propria persoană, în contact cu propriile-i sentimente, cum ar trebui să stăm de fapt.

Într-o lume în care încercăm să ne convingem singuri că sunt atât de multe posibilităţi, tot noi ne refuzăm posibilităţile de fapt, căutând siguranţă şi confort. Trăim într-o lume în care am învăţat să fim prizonierii propiilor noastre gânduri legate de ce și cum „ar trebui” să facem de fapt. Gânduri care de multe ori nici măcar nu sunt ale noastre. Sunt gânduri preluate de alţii şi integrate atât de bine, încât ajungm că din cauza asta să ne pirdem propria identintate.

Nu pot să nu observ că noi, oamenii, de cele mai multe ori nu reuşim să trecem peste durere pentru că ori ne prefacem că nu o simţim şi ne reprimam sentimentele, îngropând trecutul fără ca el să fie mort, cărând astfel un sac cu pietre în spate, ori pentru că ne scufundăm în această durere, lăsând-o să pună cu totul stăpânire asupra noastră, trăind doar în trecut şi refuzând să vedem prezentul.

Avem tendinţa de a aştepta momentul perfect când de fapt fiecare moment pe care îl trăim este perfect prin el însuşi. Aşa imperfect cum îl trăim. Toate emoţiile sunt valabile, valide şi bine venite, dacă învăţăm să fim stăpânii lor, să umblăm noi înșine la butonul de volum.

Fiecare experienţă umană, chiar dacă nefericită, este o experienţă umană frumoasă. Îţi vei aminti de ea cu drag atunci când vei fi aproape de moarte. Nu contează ultima clipă pe care o petreci în viaţă,  pentru că ultima clipă va fi despre toate cliepele pe care le-ai trăit. Bune sau rele.

Lumea e făcută ca să te bucuri de ea, nu ca să te temi și să te plângi!

Iar dacă nu mai poţi trăi cu frică, fă un pas către schimbare! Cere ajutorul cuiva care te poate îndruma, care te poate lua de mână pentru a trece împreună de obstacolele de care te împotmoleşti. Un psiholog este o persoană care te înţelege cu adevărat şi te susţine pe drumul tău, fără să te critice, fără să te judece, fără să pună presiune asupra ta. Un psiholog este persoana care te poate ajuta să priveşti lucrurile dintr-o altă perspectivă pentru a ajunge să simţi că în sfârşit trăieşti cu adevărat. Dacă rezonezi cu mine şi simţi că eu sunt psihologul care te poate susţine, trimte-mi email pe adresa contact@andreeasavulescu.ro şi pornim împreună la drum. Dacă locuieşti în alt oraş sau ai domiciliul în străinătate, şedinţele se pot ţine online, pe skype.

Pun accent pe educație, așa că te rog distribuie acest articol! Poți să vizitezi paginile de Facebook Psihoterapeut Andreea Săvulescu și instagram @psihoterapeutandreeasavulescu și de acceptare a sinelui, depășește-ți blocajele emoționale și descoperă fericirea adevărată, în cele două cărți ale mele, Ziua în care m-am iubit cu adevărat și Trăiește autentic! Lecții de fericire de la un psihoterapeut, pe care le poți comanda la preț promoțional, de aici: Pachet Bookzone Andreea Săvulescu!

Și nu uita, în aceste vremuri incerte, reușim împreună!

Îți mulțumesc și te îmbrăţişez cu drag,

Andreea