Iubesc oamenii. De toate felurile. Si cred ca toti suntem frumosi. Indiferent de defectele pe care le avem, de comportamentele uneori neadecvate, de felul in care actionam sau in care reactionam. In fiecare dintre noi exista un strop de bunatate, o unda de lumina, o flacara ce palpaie usor sau un foc ce arde intens.
Iubesc oamenii. Pe cei tristi, pe cei fericiti, pe cei pozitivi, pe cei negativisti, pe cei ce plang, pe cei ce zambesc, pe cei ce rad din toata inima. Pe cei care sufera si pe cei plini de speranta. Cred ca suntem cu totii fiinte minunate. Si in spatele fiecarei vorbe, fiecarui comportament, fiecarei actiuni sau fiecarei atitudini exista ceva bine intemeiat. Ceva-ul acela pe care incerc sa-l inteleg si sa nu-l judec. Pe care incerc sa il accept.
Stiu totusi ca, oricat de mult as intelege, oricat de mult as accepta, oricat de mult as iubi, vor exista mereu oameni a caror prezenta nu-mi va fi benefica. Oameni care, desi intelesi, nu ma vor putea intelege, oameni care, desi acceptati nu ma vor putea accepta, oameni care, desi sustinuti nu ma vor putea sustine, oameni care, desi iubiti, nu ma vor putea iubi. Oameni care ma vor critica, ma vor judeca, ma vor respinge. Oameni care, orice s-ar intampla, nu ma vor putea ajuta in cresterea mea.
Dar am invatat sa traiesc cu asta. In cei 28 de ani de viata pe acest pamant am inteles ca este in regula sa-i iubesc pe ceilalti, ca este normal sa-mi doresc sa ajut, dar ca este de asemenea important sa nu ma pun mai prejos de nimeni si ca ar fi inutil sa imi consum energia incercand sa-i ascult pe cei care nu vor sa fie ascultati, sa-i invat pe cei ce nu vor sa fie invatati, sa-i schimb pe cei care nu vor sa fie schimbati sau sa-i salvez pe cei ce nu vor sa fie salvati.
Nu cred ca viata este o jungla, ca oamenii sunt rai si nici ca fiecare este pentru el. Cred ca ne-am nascut pe acest pamant pentru a trai unii cu altii, pentru a ne ajuta unii pe altii, pentru a ne bucura unii de altii. Pentru a interactiona, pentru a crea legaturi, pentru a consolida relatii, pentru a nu ne simti singuri intr-o lume in care sunt atatia ca noi. Cred insa ca, indiferent de cat de mult i-am iubi pe ceilalti, este dreptul nostru de a alege oamenii cu care vrem sa ne petrecem timpul, oamenii alaturi de care ne dorim sa ne dezvoltam, sa crestem, sa evoluam. Oamenii alaturi de care vrem sa trecem frumos prin viata.
Oricat de dureros ar fi, la un moment dat trebuie sa ne desprindem de cei a caror prezenta nu ne face bine. Pentru ca este mai benefic un discomfort temporar decat unul permanent. Este mai utila o suferinta limitata decat o durere permanenta. Chiar daca la prima vedere nu pare a fi asa.
De-a lungul existentei mele am inteles ca exista mai multe tipuri de oameni. Exista oameni pe care se merita sa-i tii in preajma dar si oameni pe care ii poti iubi si atat, alturi de care nu poti trai o viata asa cum meriti. Sunt oameni care iti consuma energia, care te mentin intr-un cerc de negativism si care iti incetinesc evolutia. Acestia sunt:
1. Dramaticii
Sunt acele persoane care exagereaza tot. Cei carora le place sa faca din orice lucru un spectacol si care tind sa devina usor agresivi pentru a obtine ceea ce-si doresc. Cand interactionezi cu astfel de persoane tinzi sa devii pasiv si sa bati in retragere sau te simti provocat sa raspunzi la randul tau cu agresivitate. Incearca sa te exprimi dintr-un loc al pacii si al calmului, sa-ti spui punctul de vedere fara sa le permiti sa te frustreze. Nu vei putea evita niciun tip de oameni, nici nu este indicat, insa ai posibilitatea de alege sa tii aproape doar acele persoane care nu-ti consuma energia implicandu-te in conflicte repetitive, fara sens sau fara rezolvare.
2. Nemultumitii
Sunt acei oameni carora nu le vei putea sparge zidurile, orice ai face. Intotdeauna vor avea ceva de spus, vor gasi lucruri pe care sa le critice, de care sa se planga, de care sa se agate. Nu ai prea multe sanse sa le castigi aprobarea, asa ca de cele mai multe ori incercarile tale vor fi fara sens. Nu te consuma cu asta, intotdeauna vor exista persoane care te vor discredita, care nu te vor placea, care nu te vor accepta, iar asta nu are neaparat legatura cu cine esti, cu ceea ce esti sau cu ce faci ci cu felul in care ei sunt construiti.
3. Neincrezatorii
Nu le mai da credit celor care nu cred in visurile tale! Ei sunt cei care, daca li se permite, reusesc sa-ti stinga flacara interioara de la primul suflu si sa-ti altereze imaginea de sine. Daca le dai voie sa-ti spuna ca esti mai putin decat esti cu adevarat, nu vei reusi niciodata sa ajungi in varf, acolo unde iti este locul. Nu permite ca viziunea lor sa devina povestea ta! Ceea ce poti face nu este presupunerea a ceea ce cred ei ca e posibil pentru tine ci este urmarea a ceea ce crezi tu ca poti face pentru tine. Priveste dincolo de limitarile lor pentru ca, atunci cand iti dai voie sa fii ceea ce esti cu adevarat, viata devine o calatorie fantastica.
4. Manipulatorii
Sunt oamenii aceia care isi canalizeaza energia in scopul de a te intimida pentru a castiga ceva de pe urma ta. Acestia pun intotdeauna propriile sentimente si nevoi mai presus de orice si fug cu prima ocazie in care ai nevoie de ei. Uneori sunt capabili de a spune sau de a face orice, doar pentru ca lucrurile sa iasa intotdeauna asa cum vor. Nu te lasa impresionat de cuvinte sau de lacrimi si nu te simti niciodata vinovat fara sa fii cu adevarat.
5. Insensibilii
Poate ca cel mai onorabil lucru pe care il poti face nu este neaparat acela de a nu gresi, ci actul de recunoaste cand o faci, de a-ti cere iertare si de a incerca sa indrepti lucruile. Greselile sunt parte din crestere. Daca o persoana refuza sa te sustina pentru greselile pe care le-ai facut in trecut, atunci nu merita atentia ta. A te mentine in trecut este un lucru care te impiedica sa creezi un prezent frumos. Daca cineva te judeca continuu pentru ceea ce ai facut candva, daca refuza sa te ierte si-ti reaminteste constant de lucrurile gresite din urma, atunci poate ca prezentul tau va fi mai bun fara acea persoana.
Atunci cand oamenii iti discrediteaza visurile, cand iti prezic un viitor departe de cum ti-ai imaginat tu ca o sa fie, cand te critica, cand nu te inteleg si nu te apreciaza pentru ceea ce esti, aminteste-ti intotdeauna ca de fapt ei isi spun propria poveste si isi exprima propria suferinta. Iubeste-i in continuare, dar nu-i tine in preajma pe cei care nu te pot ajuta sa cresti.
Daca mai sunt si alte tipuri de oameni de care crezi ca ar trebui sa te feresti, spune-ne cateva cuvinte despre asta intr-un comentariu, sub articol.
Pentru vindecare emoțională, pentru echilibrare interioară prin psihoterapie și hipnoză, mă găsești pe contact@andreeasavulescu.ro
Pun accent pe educație, așa că te rog distribuie acest articol! Poți să vizitezi paginile de Facebook Psihoterapeut Andreea Săvulescu și instagram @psihoterapeutandreeasavulescu și de acceptare a sinelui, depășește-ți blocajele emoționale și descoperă fericirea adevărată, în cele două cărți ale mele, Ziua în care m-am iubit cu adevărat și Trăiește autentic! Lecții de fericire de la un psihoterapeut, pe care le poți comanda la preț promoțional, de aici: Pachet Bookzone Andreea Săvulescu!
Și nu uita, în aceste vremuri incerte, reușim împreună!
Îți mulțumesc și te îmbrăţişez cu drag,
Andreea
4 Comments
Foarte frumos!
Dar ce faci atunci cand o persoana de genul descrise mai sus ,sta, din varii motive,sub acelasi acoperis cu tine si te trateaza urat.Nu ma refer ca imi vorbeste urat, dar, prin atitudini si comportament ma face sa ma simt aiurea.Cum poti gestiona o astefl de situatie? Cum sa nu te enervezi?
Consider ca mai exista o categorie de oameni de care este bine sa ne ferim, desi este foarte greu, avand in vedere ca numarul lor este in alarmanta crestere. Este vorba de cei care se supraautoevalueaza. Eu le spun supraautoevaluatorii. Traim o epoca a nonvalorilor, o epoca in care nu constintele, experienta, conduita te conduc pe culmile carierei, ci sistemul relationist. Si uite asa ai nesansa de a fi condus de un sef care nu are habar despre ce se intampla in jurul scaunului sau de sef, dar este nepotul cuiva anume, iar tu, subalternul, departe de gandul de a-l invidia traiesti totusi drama profesiei si carierei tale. Este grav atunci cand intri in cabinetul sefului si, in loc sa discuti despre modul in care consideri ca ar trebui rezolvata o problema pierzi ore bune in a te stradui sa il determini sa inteleaga aspectele legate de ivirea problemei. Fiind sef va ordona o conduita care, desi este impotriva tuturor regulilor, legilor, firii si naturii, esti obligat sa o urmezi. Realizezi imediat ca daca respecti ordinul dat de acesta te prabusesti in prapastia carierei tale. Intrebare? ce faci atunci? Cum gestionezi problema? Si, mai ales, cum eviti o astfel de drama?
Este cu siguranta tipologia omului care nu stie absolut nimic, dar printr-un concurs de imprejurari, fericit pentru el si dezastruos pentru cei din jur, pentru societate chiar,a ajuns in fruntea unei organizatii. Pe langa faptul ca nu stie absolut nimic, constient sau inconstient crede ca stie tot. Este ingamfat, imfatuat si meschin. Poate acest comportament este o arma in lupta cu neputinta lui. Este omul de care trebuie sa ne ferim. Dar cum? Aceasta este intrebarea…
Toti dramatizam intr o oarecare masura, suntem manipulatori, nemultumiti, neincrezatori…
Foarte bun articolulul… in plus, ar putea sa devina si: „Ce sa eviti sa fii sau – si mai bine – sa fii cat mai putin”.
Succes mult, Andreea!
Cu mult drag,
Corina
[…] mai important lucru pe care îl poţi face atunci când ai de-a face cu un agresor, este acela de a te controla. Agresorul va avea tendinţa de a te provoca, pentru că tu să îi […]