„El, care este bun pentru a inventa scuze este rareori bun pentru orice altceva” spune faimosul Benjamin Franklin.
Tu când ți-ai folosit ultima dată voința pentru a atinge un obiectiv? Când ți-ai stabilit ultima dată un scop și când l-ai îndeplinit?
Te lupți… iar motivul pentru care te lupți să-ți amintești un astfel de moment îl reprezintă scuzele. Le-ai inventat pentru tot, conștient și inconștient. Fără să observi, scuzele au devenit un obicei. Ai dezvoltat în tine un cult al scuzelor pe care îl folosești pentru a te proteja de sentimentele de frică, durere și eșec.
Haide să vorbim despre scuze. Nu te mai ascunde după degete, toți inventăm scuze. Și eu o fac, și tu o faci, aproape că a devenit parte din natura umană. E timpul să le recunoaștem, e timpul să le conștientizăm, să vorbim despre ele și să le înlăturăm. E timpul să acționezi!
Ai simțit vreodată că ești bun la toate dar nu excelezi la nimic? Cu siguranță, da. Și știi de ce? Pentru că mereu găsești scuze. Preferi să trăiești conștient de potențialul tău de a fi strălucit, decât să încerci cu adevărat să fii și să riști să dai greș. Probabil, nu ai muncit niciodată din greu pentru a realiza ceva, iar asta se întâmplă pentru că trăiești cu această frică de eșec, cu teamă de a încerca.
Teama este motivul pentru majoritatea scuzelor!
De ce inventăm scuze? De ce nu găsim căi de a ieși din rutină, de a încerca, de a ne lupta?
Ei bine, în majoritatea cazurilor nu o facem din frică. Frica de nou, rezistență la schimbare, frica de eșec sau chiar frica de succes. Simțim că nu am merita succesul sau că ne-ar depăși, că am avea prea multe responsabilități cărora nu le-am face față. Așa că facem orce să rămânem în zona de confort. Frica este motivul pentru care și tu inventezi scuze.
Dacă stai puțin și privești în interiorul tău ai să realizezi că inventezi scuze ca să îți protejezi simțul de sine. Îți petreci toată viață dezvoltându-ți egoul și decorându-l cu prieteni, familie, bani și succes, încât ai face orice să-ți protejezi conceptul de „sine”. Chiar dacă asta te face nefericit și frustrat. Până la urmă, acesta este rolul scuzelor, de a te face să te simți nefericit și neîmplinit.
Cum să încetezi cu scuzele și să mergi mai departe?
Scuzele sunt motivele pentru care te-ai apucat de fumat, de băut și de mâncat junk food. Inventezi scuze pentru a nu fi sănătos și fericit. Să învingi acest cult al scuzelor este un lucru extrem de greu. Cu toate astea, nu prea știi cum să lupți pentru o viață împlinită. Iată câteva sfaturi pe care le-ai putea urma pentru a începe să trăiești viața cu adevărat:
Conștientizează!
la începutul oricărei călătorii către dezvoltarea personală este important să arunci o privire asupra ta, să realizezi și să accepți că și tu greșești. Gândește-te la situații în care ți-ai sabotat progresul cu scuze și ține minte acel incident. Reamintește-ți-l de fiecare dată când simți că ești pe punctul de repeta greșeala. Privește la cât de mult ai progresat. Notează scuzele pe care le inventezi și cum îți afectează ele progresul. Cert este că până nu vei realiza cât de mari pagube produc, nu vei avea niciun impuls real pentru a le opri.
Realizeză că timpul se scurge!
Ceea ce trebuie să înveți este că nu e deprimant să vorbești despre moarte, este deprimant să nu vorbești despre ea. Pentru foarte mult timp, moartea a reprezentat un subiect tabu pentru omenire, când, de fapt, este singurul lucru cert în acesta viață. Înțelege că suntem ființe efemere și că nu este timp de scuze. Deloc. Este prea cald, prea frig, prea bine înăuntru, ești obosit, te doare capul… toate astea sunt prostii atunci când ești aproape de final, când privești în urmă și vezi câte ai fi putut să realizezi. Dacă ar veni sfârșitul lumii în 2012 câte lucruri ai regreta?
Relizeaza că inventezi scuze din frică!
Dacă îi vei spune unei persoane grase că este lașă, probabil te va pocni direct în față. Oamenilor nu le place să fie considerați fricoși, dar exact asta sunt.Gândește-te bine, inventezi scuze, pentru că îți este teamă. Dar dacă cineva ți-ar spune că ești un laș, probabil ai face orice ți-ar sta în putință să-i demonstrezi că nu este așa. Fă asta fără scuze. Dovedește-ți că nu îți este frică de eșec, de schimbare și de a ieși din zona de confort.
Fii diferit în cinci ani de acum înainte!
Cât de diferit ești față de acum cinci ani? Ești mai iubitor, mai plin de compasiune, mai răbdător, mai puternic, mai bogat, mai fericit, mai slab? Privește puțin în urmă și vezi cât de mult ai evoluat față de acum 5 ani. Dacă eșți mulțumit cu progresele tale, atunci sunt șanse să nu fii inventat foarte multe scuze. Dacă ți se pare că nu s-au schimbat foarte multe lucruri, atunci cu siguranță stagnezi din cauza faptului că îți sabotezi progresul pe motiv că e „prea greu” și „prea frig afară”. Evoluează, fii diferit în 5 ani de acum și încetează să te mai scuzi.
Tu ce scuze ai?
Mi-ar plăcea să știu care sunt scuzele tale. Ce fel de scuze inventezi și în ce condiții te-ai lovit de ele? Cum au afectat progresul tău, cum te-au împiedicat să devii ceea ce ești menit să fii ? Este mai ușor să nu încerci?
________________________
Pentru vindecare emoțională, pentru echilibrare interioară prin psihoterapie și hipnoză, te aștept cu drag să-mi povestești mai multe despre tine și emoțiile tale la adresa contact@andreeasavulescu.ro
Pun accent pe educație, așa că te rog distribuie acest articol ca informațiile utile să ajungă și la cei care au nevoie să vadă și o altă perspectivă.
Te invit să vizitezi paginile de Facebook Psihoterapeut Andreea Săvulescu și Instagram @psihoterapeutandreeasavulescu unde împărtășesc zilnic gânduri și idei inspiraționale.
Acceptă-ți sinele, depășește-ți blocajele emoționale și descoperă fericirea adevărată în cele două cărți ale mele – Ziua în care m-am iubit cu adevărat și Trăiește autentic! Lecții de fericire de la un psihoterapeut – pe care le poți comanda la preț promoțional, de aici: Pachet Bookzone Andreea Săvulescu!
Și nu uita, în aceste vremuri incerte, reușim împreună!
Îți mulțumesc și te îmbrăţişez cu drag,
Andreea
16 Comments
Un articol reusit! Sfaturile sunt utile…
Principala mea scuza este ca „nu am timp”… Insa, am reusit sa fac progrese in administrarea timpului, astfel acum imi ramane o groaza de timp liber…
sunt mult mai prost ca acum 5 ani.Scuze:am vrut sa merg la mare pt ca ma simteam epuizata si nu am mers pt ca nu am avut cu cine,singura nu am curajul:apoi imi place sa dansez,aici nu am unde si cu cine si multe altele
Iar de prietenul meu ti-am povestit si de aici au inceput frustrarile,oboseala,lipsa poftei de mincare si multe alte rele.
sa ti se refuze tot ce iti face placere si sa faci ce trebuie pt ca trebuie si asa mai departe te duce intr-o stare f proasta incit nu ai nici putere nici nu stii cine esti si cit valorezi si atunci te inchizi in tine pt ca vezi ca nimeni nu pricepe ce te doare.
Liliana, incearca sa faci ceea ce iti place tie si nu-i mai lasa pe altii sa iti creeze fericirirea sau nefericirea. Nu trebuie sa vezi cum iti „refuza” cei din jur ci trebuie sa vezi cum tu iti cladesti o viata mai frumoasa. Concentreaza-te asupra ta, asupra calitatilor tale si asupra puterii care se ascunde undeva in interior! Cand o vei descoperi si o vei exploata, vei invata ca a trai este o arta. 🙂
Frumos articol, mă bucur pentru ceea ce scrii…Cred că una din cele mai mari temeri este cea de eşec….şi greu de depăşit, dar nu imposibil…
In general, teama de esec e mai mare decat dorinta de a castiga ceva.
Pe langa teama de esec, mai este si placerea zonei de confort.
Stii care e cea mai grea parte a iesirii din zona de confort? Sunt chiar primii pasi, primele contacte cu zona de risc si progres. Uneori te simti ca si cum ai sari intr-o cascada. Din cauza asta foarte multi traiesc cu teama de a iesi in zona de risc si progres, sa faca lucruri noi si prefera sa ramana in zona de confort, cautand scuze pentru tot insuccesul lor.
In ultimul timp am iesit putin cate putin din zona de confort si am realizat ca pot face mai mult decat imi imaginez ca pot, si ca doar convingerile create sunt singurele care ma limiteaza. De atunci nu mai am convingeri limitative.
@ Manu_021 – oamenii ii admira pe cei care au reusit sa depaseasca anumite obstacole cu care s-au confruntat. Ma bucur ca esti unul dintre cei care a indraznit si as vrea sa te rog daca poti sa ne dai un mic exemplu despre cum ai iesit din zona de confort pentru a-i motiva si pe ceilalti. Multumesc!
@Andreea: Revin cu raspunsul. Iti dau doua exemple de iesiri importante din zona de confort pe care le-am facut: In scoala primara si liceu nu puteam alerga,oboseam repede. Din cauza asta eram convins ca eu nu voi putea alerga niciodata. Dupa un timp, am inceput sa ma documentez despre exercitii de fitness si normal, ma si antrenam. La un moment dat am hotarat ca e timpul sa alerg. Am iesit intr-un parc cu o pista in linie dreapta. Ce s-a intamplat de atunci: alerg dimineata de mai multe ori pe saptamana, in fiecare saptamana.
Al doilea exemplu: Imi era teama sa abordez persoane straine. Dar am demarat o activitate independenta in care aveam nevoie de clienti. Si… am inceput sa impart fluturasi pe strada si implicit a trebuit sa abordez persoane necunoscute. La inceput m-am simtit ca si cum ar fi trebuit sa ma arunc intr-o cascada, dar cu timpul, am inceput sa ma obisnuiesc:)
Cum spuneai,oamenii ii admira pe cei care au depasit niste obstacole. sau… ii invidiaza. Dar nu pot ramane indiferenti.
Multa bafta in continuare cu site-ul. Scri articole utile si pline de incarcatura pozitiva 🙂
Buna Andrea, ft bun articol si mare adevar spus aici, avea dreptate Manu_021 , scuzele apar atunci cand acceptam zona de confort si in felul acesta nu putem progresa.Spun asta din propria experienta de viata in care eu am ales sa ies , nu a fost usor dar am constientizat si am luat masuri cu mine, am cunoscut si riscul si acum am ajuns la concluzia ca toate astea m-au ajutat sa ma dezvolt personal asa cum spui tu desii inca mai am momente de slabiciune as spune cand mai gasesc scuze dar caut sa ma autoeduc in continuare.
Buna Cryna, cred ca majoritatea dintre noi se confrunta cu teama de a iesi din zona de confort. Unii, ca si tine, constientizeaza si fac ceva in privinta asta. Totusi, asa cum ti se intampla si tie, mai avem si momente de slabiciune. E firesc, asa ca nu trebuie sa iti faci griji. Multa bafta in continuare!
buna Andreea,sant incepatoare in tehnica folosirii calculatorului,amvarsta de 43ani si ma bucur ca am descoperit site-ul tau.sant o fricoasa mereu la inceperea unui lucru nou.mi-a fost mai usor sa nu incerc multe lucruri dar acum simt si cred ca am gresit.
Buna Mihaela, m-ai prins intr-un moment in care scriu chiar despre rezistenta la schimbare 🙂
Ma bucur ca ai reusit sa iti depasesti fricile, esti un exemplu pentru noi toti. Nu conteaza varsta la care te hotarasti ca vrei sa indraznesti, ci decizia in sine. Nu privi ezitarea ca pe o gresala, gandeste-te la ce poti face de acum inainte!
Mult succes in continuare!
buna andreea,nu stiu daca ceea ce am citit e anume ptr.mine dar m-am regasit in mare parte in reportajul tau,chestia asta cu scuzele nescuzabile mi-a placut,tot timpul inventeaza mintea cate ceva si numa nu merg innainte…..e ca si cum ai face castele de nisip pe malul marii constient fiind ca vine apa si ti-l ia.de multe ori,la lucru fac ceea ce putin fac,trec peste mine numa sa fie bine,lucrez mai mult si nu comentez prea mult,nu pot sa stau cand mai este ceva de facut……da se intampla de cele mai multe ori sa ma uit putin in spate si sa vad ca merg innapoi–de exp.seful nu e multumit,vad ca totul merge bine da nu-i bine,stiu ca-i multumit da nu se arata,atunci ma gandesc ca poate ar fi bine sa nu mai continui si imi motivez singur tot felul de scuze….la fel fac si cu tigarile,stiu ca nu e bine tot imi promit ca le las da numa nu fac,stiu ca pot desi e greu,da numa nu am ambitia suficienta….nu stiu sigur daca ma-i inteles da cam asta e in mare…..
Buna Sorin, te-am inteles perfect 🙂 Intr-adevar avem darul de a ne pune singuri piedici si uneori ne transformam in proprii nostri dusmani. Este dificil sa ne schimbam obiceiurile adanc inradacinate in subconstient. Si daca ne hotaram ca vrem cu adevarat o schimbare, ne este foarte greu sa incepem. Important este faptul ca ai constientizat, pentru ca acest lucru iti permite sa treci la actiune. Daca ne propunem sa schimbam zilnic cate ceva, avem mari sanse de a ajunge acolo unde ne dorim. Cat despre ambitie, intreaba-te mai intai la ce ti-ar trebui ea, ce beneficii ai vrea sa obtii cu o doza mai ridicata de ambitie, ce iti doresti sa obtii. Daca nu stii exact, atunci de aici vine lipsa de motivatie. Cand vei reusi sa iti raspunzi la intrebari, vei sti pentru ce lupti, care este scopul tau si unde vrei sa ajungi. In acest fel, de fiecare data cand vei simti ca iti scade ambitia, motivatia, o simpla vizualizare a rezultatului dorit te va aduce pe drumul cel bun.
Zona de confort este locul unde cald si bine dar nu esti implinit.
„Life begins at the end of your comfort zone.” -Neale Donald Walsch